Ministrul ”Pierdoiu” de la Justiție, desființat de două asociații ale magistraților

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție critică, într-un comunicat dat publicității după discuții cu delegația MCV, recentele propuneri lansate în dezbatere publică de ministrul justiției, Cătălin Predoiu. Cele două asociații susțin că propunerea ca magistrații să poată fi trimiși în judecată doar cu avizul secției de procurori ai CSM reprezintă ”filtre de impunitate neconstituționale”, mai presus de orice cetățean obișnuit.

Și propunerea ca urmărirea penală împotriva unui magistrat să fie avizată de procurorul general nu este considerată rezonabilă pe motiv că, un sistem în care procurorul general poate împiedica în mod eficient orice anchetă îndreptată împotriva sa este, conform standardele Comisiei de la Veneția, contrar statului de drept.

Cele doua asociații mai arată în comunicat că toate modificǎrile la legile justiţiei pentru punerea acestora în acord cu recomandǎrile MCV se impun a fi realizate de Parlament, cu bunǎ credinţǎ, ”pentru a nu se înregistra un nou regres în ce priveşte independenţa şi stabilitatea sistemului judiciar”.

Redăm mai jos integral comunicatul celor două asociații de magistrați

”La data de 12 februarie 2020, reprezentanți ai Asociației “Forumul Judecătorilor din România”, Asociației ”Inițiativa pentru Justiție” și Asociației ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” s-au întâlnit la București cu delegația Comisiei Europene, aflată în misiune în România, în vederea evaluării progreselor înregistrate pentru îndeplinirea recomandărilor din ultimul raport MCV (octombrie 2019).

Discuțiile au surprins aspecte curente esențiale în funcționarea sistemului judiciar (examenele de promovare efectivă, desființarea SIIJ și garanțiile oferite în proiectul Ministerului Justiției, selecția pentru ocuparea pozițiilor de top din cadrul Ministerului  Public, funcționarea diverselor entități administrative din sistemul judiciar, eliminarea pensiilor de serviciu şi modalitatea în care a fost realizată, ostilizând societatea și magistrații etc.).

Subscrisele asociații au susținut din nou că recomandările și cerințele care figurează în rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928, vizează atingerea obiectivelor de referință.

Îndeplinirea acestor obiective de referință reprezintă o obligație de rezultat din partea României, iar rapoartele MCV sunt construite în jurul acestor obiective pe care România trebuie să le atingă, făcând corp comun cu decizia, presupunând obligații și angajamente concrete și precise.

Prin urmare, recomandările formulate de Comisie în vederea atingerii obiectivelor de referință, în baza principiului cooperării loiale, prevăzut de art. 4 par.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie luate în considerare de autoritățile române, tocmai în scopul realizării obiectivelor de referință stabilite în Anexa Deciziei 2006/928/CE și abținerii de la orice măsură de natură a le încălca sau a pune în pericol realizarea lor.

În consecință, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor consideră absolut necesară respectarea tuturor recomandărilor din ultimul raport MCV, atât de Guvern și Parlament (care trebuie să propună, respectiv să adopte imediat măsuri legislative necesare conformării cu cerințele din cadrul MCV), dar și de Președintele României (care trebuie să țină seama de avizele emise de Consiliul Superior al Magistraturii în procedurile aflate pe rol) ori de Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, subscrisele reiterează faptul că nu este necesară reglementarea unor filtre de impunitate neconstituționale pentru ca judecătorii și procurorii să-și poată desfășura activitatea, mai presus de orice cetățean obișnuit. Nu se poate susține sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuții extrajudiciare, de tipul secției pentru judecători/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, peste activitatea obișnuită a unui procuror, sub forma încuviințării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv procurorilor cercetați penal.
Nici propunerea de punere în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror numai cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este rezonabilă, Comisia de la Veneția, prin Avizul nr. 968/2019 din 9 decembrie 2019, a subliniat că un sistem în care procurorul general poate împiedica în mod eficient orice anchetă îndreptată împotriva sa este contrar statului de drept, reprezentând un pericol grav pentru orice investigație, o atare concluzie desprinzându-se și din hotărâre din cauza Kolevi c. Bulgariei, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în care s-a identificat o deficiență gravă a sistemului de justiție penală din Bulgaria, respectiv imposibilitatea virtuală de a-l investiga penal pe procurorul general).

În fine, subscrisele remarcă și reglementarea intempestivă, printr-o ordonanță de urgență (OUG nr.23/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice) a unor aspecte privind statutul judecătorilor, respectiv instituirea unei noi abateri disciplinare, fără consultarea sistemului judiciar și fără dezbatere publică, aspecte diametral opuse cu susținerile Guvernului referitoare la inadmisibilitatea emiterii unei ordonanțe de urgență, mai ales când opinia publică a pus în discuție desființarea SIIJ într-o atare procedură.

Comisia de la Veneția, prin Avizul nr. 950/2019, a reținut că normele fundamentale ale funcționării instituțiilor-cheie ale statului se schimbă prea repede și prea des, fără o pregătire și fără consultări, ceea ce ridică întrebări legitime cu privire la soliditatea rezultatului și a motivelor reale care stau la baza unora dintre aceste schimbări.

Această practică slăbește controlul extern asupra Guvernului, contravine principiului separației puterilor și afectează securitatea juridică. Comisia de la Veneția a invitat autoritățile române să limiteze drastic utilizarea ordonanțelor de urgență.

Ca atare, apreciem cǎ toate modificǎrile necesare a fi aduse legilor justiţiei pentru punerea acestora în acord cu recomandǎrile MCV se impun a fi realizate de Parlament, cu bunǎ credinţǎ, în vederea depǎşirii impasului actual, pentru a nu se înregistra un nou regres în ce priveşte independenţa şi stabilitatea sistemului judiciar”.

Ministerul Justiției a propus, în proiectul de desființare a Secției Speciale lansat în dezbatere publică pe data de 4 februarie, și modificarea legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror ar urma să se facă cu autorizarea prealabilă a procurorului general. Altfel spus, ministerul justiției pune în mâna unui singur om puterea de a decide dacă un magistrat poate fi anchetat sau nu. În plus, magistrații nu vor putea fi trimiși în judecată fără aviz de la CSM.

Aceste două filtre suplimentare nu există în legislația actuală. Doar în cazul arestării sau percheziției unui magistrat, procurorii au nevoie de avizul CSM, dar nu la trimiterea în judecată, iar procurorul general nu are niciun cuvânt de spus în ce privește anchetarea unui judecător sau procuror.

Adauga comentariu