Şparlamentul nu funcţionează decât atunci când vine vorba de interesele personale ale celor care-i butonează pe aleşi

Aerul, apa, solul şi subsolul Patriei au fost dintotdeauna proba cu turnesol a intereselor personale ale celor care le-au vămuit în interes personal, nu în interesul naţiei.

Dacă s-a putut pune de o şpagă, de o atenţie, de o măslină, legile care au reglementat şi reglementează exploatarea bunurilor naturale ale României au fost făcute de aşa manieră încât să favorizeze Grupuri Infracţionale Organizate prin redevenţe impuse în bătaie de joc, nu comunităţile locale care au rămas “pe veci stăpâne” pe halde de steril, dealuri chelite de păduri, iazuri colcăitoare de cianuri şi metale grele, râuri de peşti cu burta în sus, aer puturos de respirat prin masca de gaze.

Până şi noua lege a minelor, aflată acum pe biroul președintelui Klaus Iohannis, este plină de bube şi duce la posibilitatea ca licențele acordate de stat pentru resurse minerale foarte importante să fie vândute pe mai nimic fără nici un fel de control al Executivului (nu că până acuma nu ar fi fost altfel, doar că Executivul mai avea un cuvânt de spus, un buzunar de căscat în vederea câte unui mic cadou). Mai ales că, legea prevede vânzarea licențelor deținute de companiile de stat aflate în insolvență.

Ori, “la cotutură”, gata să le fie extrase licenţele, stau: Remin Baia Mare cu 16 licenţe de concesiune a activităţilor miniere de exploatare valorificare a minereurilor polimetalice, aurifere, cuprifere şi de fier-mangan şi MinVest Deva cu alte câteva zeci de astfel de licenţe cu potențial de câteva miliarde de euro. Euro în căutare de stăpâni, fireşte.

"Nașul" legii este deputatul PNL Florin Roman, în cârdăşie cu actualul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Miniere și fost director la Cupru Min, Nicolae Turdean. Acesta ar fi vegheat îndeaproape la noile modificări cel puţin controversate ale Legii Minelor.

Până să vedem care ar fi controversele, să ne întrebăm cum de, pe vremea când Nicolae Turdean era preşedinte al Cupru Min, cetăţeanul chinez Wang Yan, considerat "pericol pentru siguranța națională", a ajuns să aibă acces la compania strategică Cupru Min, deși a rămas fără cetățenia română la cererea SRI?

În 2016, Wang Yan a făcut mai multe vizite la Cupru Min, reprezentând cel puțin trei companii străine - și cu aprobări din partea departamentului de securitate din Ministerul Economiei, dar și fără aprobări. Un an mai târziu, în octombrie 2017, a ajuns să semneze cu societatea Cupru Min un contract de cumpărare a întregii producții de concentrat de cupru, beneficiarul fiind Merlion Resources Holding Limited care, conform site-ului Tolo.ro, era sprijintă de Ambasada Chinei.

Aşa că, dacă premierul Orban nu a avut îndoilei când l-a numit şef peste solul şi subsolul României pe acest domn Turdean, să revenim noi la îndoielile privind noua Lege a Minelor.

Împachetarea Legii s-a făcut frumos: 80% din banii de redevenţă merg la orașe și județe, iar localitatea de “baştină” a “resursei” primeşte 45% din bani. S-a stabilit că (citez) „redevența minieră obținută prin concesionare, din activități de exploatare a resurselor la suprafață și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase se împarte astfel: 35% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare; 45% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare; 20% la bugetul de stat.”

Ca să înţelegeţi: redevențele rezultate doar din exploatările pentru materiale de construcții este de aproximativ 150 milioane lei în prezent. Statul va mai încasa doar 30 de milioane lei, restul vor rămâne la autoritățile locale.

Frumos, nu?

Numai că, pe lângă redevenţe, comunităţile locale vor rămâne şi cu nişte “beneficii” otrăvite. Apele poluate din mine sunt considerate curate de noua lege. Până acum, Administrația Națională Apele Române percepea pentru aceste ape taxe pentru evacuare în receptorii naturali precum și amenzi și penalități pentru neîncadrarea în normele de poluare. După promulgarea legii, ciuciu taxe şi amenzi. În schimb rămân, conform specialiştilor, apele poluate de zăcământ care (citez): „În contact cu rocile înconjurătoare, în special cu cele argiloase sau petrolul, pot devei radioactive în anumite limite”.

Alt “cadou” ar fi ca golurile miniere să fie transformate în gropi de deșeuri. “Golul minier” a fost definit ca fiind „volumul rezultat în urma extracției resursei minerale, în subteran, care prezintă stabilitate structurală cu sau fără lucrări inginerești, care poate fi utilizat în alte scopuri, după încetarea activității miniere”. În ce scopuri? Nu se știe, dar specialiștii care au lucrat la noua Lege a Minelor consultaţi de jurnaliştii de la newsweek.ro, susțin că în aceste goluri miniere, definite ca atare, se pot depozita deșeuri.

Citez: “Ei, în motivare, susțin că au definit golul minier pentru exploatarea din punct de vedere turistic și medical a salinelor, dar nu au menționat acest lucru în lege. Pe mine mă duce cu gândul la depozitarea deșeurilor radioactive, de exemplu. Dar, dacă ajung în pânza freatică, cine e de vină?”, a declarat, pentru sursa citată, unul dintre specialișitii Agenției Naționale a Resurselor Minerale.

Dar, cum vă ziceam, cireaşa de pe tortul noii legi sunt licenţele. Nicolae Turdean a declarat pentru sursa citată: „Sunt peste 450 de licențe blocate din anul 2000 până în prezent. Legiuitorul spune că ANRM până în 2023 va aproba aceste licențe prin ordin de președinte. Un alt punct este legat de transferul licențelor. Companiile miniere care au intrat în insolvență după 2003, după aprobarea Legii Insolvenței, erau în imposibilitatea de a transfera licența înainte de faliment. Licențele nu puteau fi transferate. Acum pot fi transferate de la companiile aflate în insolvență. Nu le vinde ANRM, le vinde lichidatorul. Sunt companii vechi, cum sunt Remin Baia Mare sau Minvestul. Transferul nu se va face gratuit. Cum să se facă gratuit? Doamne, ferește, doar nu e cadou”.

Nicolae Turdean, a lucrat 50 de ani în industria minieră, desfășurându-și activitatea atât ca inginer minier în Valea Jiului, cât și, ulterior, în calitate de consultant în sectorul privat și în cadrul instituțiilor cu responsabilități în domeniul minier. În anul 1993, a participat la înființarea Agenției Naționale de Resurse minerale, de unde a fost transferat în 1999 la unitățile de management al proiectelor cu Banca Mondială, până în anul 2013, fiind consilier personal al miniştrilor Varujan Vosganian (pe atunci PNL), Andrei Gerea (ALDE), și Constantin Niță (PSD). Din anul 2015, a ocupat poziția de director general al Cuprumin Abrud, în urma concursului organizat pe Legea 109/ 2011 privind guvernanță corporativă, post pe care l-a părăsit prin demisie, în februarie 2018. Pentru a fi numit în 2019 preşedinte al ANRP de către premierul Ludovic Orban.

Adică nimeni nu a realizat până acuma dimensiunea jafului sistematic produs asupra României de către foștii securiști transformați în “onești” consultanţi, specialişti şi chiar oameni de afaceri (asta după ce l-au spânzurat nițel pe fratele lui Ceaușescu în subsolul legației noastre economice din Viena), totul cu largul sprijin logistic al serviciilor noi (create și școlite tot de către cele vechi)? Păi trebuia să o știm și numai din faptul că nu avem, după 30 de ani nici măcar o autostradă sănătoasă cap-coadă.

Ne bucurăm de fiecare centimetru în plus de parcă am vorbi despre organul reproducător masculin – cel pe care și l-au băgat băieții “deștepți” cu epoleți în viitorul Țării.

Şi, gata!

Adauga comentariu